1. Traseul Muscel – Voila – Șotrile
Primul punct de atracţie de pe acest traseu este reprezentat de Parcul Soceram, situat pe platoul Muscel, în plin soare, la ieșirea nordică din oraș, unde există posibilități de recreere, sport, agrement și alimentație publică de calitate. De aici se poate admira panorama Carpaților. Șoseaua urcă apoi prin pădure (zona veche de agrement „Fântâna cu cireși” și iese pe culmea Dealului Muscel, zonă din care există panorame largi către întregul oraș).
La câteva sute de metri, în locul unde se află complexul fostului conac Știrbey (vizitabil în grup organizat, prin Centrul de Informare Turistică), începe pădurea Voila, cea mai sălbatică zonă naturală de pe teritoriul municipiului. După circa 5 km prin pădure, se intră în comuna Şotrile, care grupează sate risipite pe culmi deluroase și a făcut parte în trecut din moșia Câmpinei. La intrarea în satul Şotrile merită din plin o scurtă plimbare până pe vârful Cucuiatu (826 m), cel mai înalt vârf din zona Câmpinei, care domină văile Prahovei, Câmpiniței și Doftanei, facilitând o panoramă extraordinară către munți și Subcarpații Prahovei.
Valea râului Doftana ce mărgineşte flancul estic al terasei Câmpina, oferă excursii deosebit de plăcute, mai ales de când s-a construit barajul şi lacul de la Păltinoasa. Dacă în trecut această vale a râului Doftana era mai puţin cunoscută şi folosită mai mult ca legătură pentru exploatările de pădure, azi este deosebit de frecventată, atât de câmpineni, cât şi de excursionişti din întrega ţară, atraşi de pitorescul ei deosebit.
Atracțiile principale de pe traseu sunt Cheia Doftanei de la Lunca Mare, barajul și lacul Păltinoasa/Paltinu, agroturismul din satele Teșila și Trăisteni, Codrul Secular Glodeasa și zona de vacanță Valea Neagră, dincolo de care șoseaua va fi prelungită peste creasta Carpaților prin pasul Predeluș până la Săcele, transformând zona într-o viitoare axă de dezvoltare, între valea Prahovei și a Teleajenului.
3. Traseul Câmpina – Telega
Pe locul ocnelor de sare de la Telega s-au dezvoltat băi sărate care sunt recomandate pentru afecţiuni reumatice, neurologice şi ginecologice. Deocamdată în prezent zona principală nu mai este amenajată deși atrage vara multă lume, în schimb turismul balnear are la dispoziție complexul „Șoimul”, amenajat într-o zonă secundară.
Un monument istoric în ruină, de nivel național, care atrage încă grupuri de turiști este fostul penitenciar Doftana (1897), cea mai modernă închisoare a Vechiului Regat, care din nefericire a fost folosit în epoca comunistă ca instrument de propagandă ideologică pentru manipularea multor generații de români; în prezent un investitor privat încearcă reabilitarea și conversia ansamblului, după ce autoritățile centrale l-au lăsat în paragină totală după 1989. În apropiere de Telega sunt două sate cu atracții diverse: Buștenari (care păstrează încă intacte mărturii funcționale în aer liber ale anilor de vârf ai petrolului românesc, ce i-au adus celebritate națională) și Melicești – unde o panoramă superbă e străjuită și azi de Crucea Domnitorului, monument istoric unicat în țară, ce amintește de începutul domniei lui Carol I și al modernizării României.
4. Traseul Câmpina – Brebu – Pietriceaua
Începând cu jumătatea secolului al XVII-lea, Brebu devine reşedinţă domnească de vară. În mijlocul comunei se află poate cel mai valoros monument istoric din zona Câmpinei: un ansablu format din casă domnească, biserică, zid de incintă şi turn de intrare, ridicat începând cu anul 1640 și superb conservat. Fosta reşedinţă adăposteşte astăzi un deosebit de interesant muzeu al epocii „Matei Basarab – Constantin Brâncoveanu”, iar în incintă s-a reînființat recent (prima oară după secularizare) vechea mânăstire. Alături se află un superb parc reabilitat recent, pe malul unui mare lac natural.
Satul Brebu este o zonă rezidențială superbă și foarte întinsă, cu mare potențial turistic, o atracție deosebită fiind și satul vecin Pietriceaua, unul dintre cele mai pitorești sate montane ale Munteniei, unde se poate admira și cea mai valoroasă colecție de obiecte tradiționale din bazinul Prahovei, într-un punct muzeal privat.
5. Traseul Câmpina – Poiana Câmpina – Provița/Breaza