Contact

Telefon: 0244 337 454, 0244 336 134
Viata culturala
Marți, 11 Iunie 2013 09:29

Viata culturala

CASTELUL JULIA HASDEU

"Bine aţi venit la castelul meu, care a fost cândva casa noastră comună, a tatei şi a mea; dar eu eram doar spirit luminându-i viaţa în timp ce tata mă căuta în fiecare stea şi mă chema la dânsul să-i aduc mângâierea de care avea nevoie. Într-o scorbură a unui nuc bătrân din parcul castelului era odinioară fotografia mea. Nucii ascund tezaure şi eu pentru tatăl meu am fost cel mai scump odor, de aceea toţi cei care veneau la castel erau conduși de tata la nuc. Acolo făceau cunoştinţă cu stăpâna lor, cu mine. Apoi vizitau creaţia mea – castelul. Să nu vă uimească dacă vă spun că eu l-am inspirat pe tata, conducându-i mâna care trasa uşor pe hârtie planurile castelului. Descoperiţi acum castelul – templul şi povestea lui!"

Acesta pare să fie mesajul pe care Julia îl transmite tuturor vizitatorilor care calcă pragul acestui muzeu.

A fost odată o fată frumoasă, inteligentă şi foarte talentată. Se numea Julia Hasdeu şi era singurul copil al savantului B.P.Hasdeu (1838-1907), om de o rară erudiţie, filolog, istoric, scriitor şi jurnalist. Născută la Bucureşti, la 14 noiembrie 1869, Julia a fost un copil excepţional : la 4 ani învăţa singură să scrie şi să citească, la 7 ani începea să scrie proză şi poezii, iar la 11 ani, după absolvirea gimnaziului şi a Conservatorului (pian şi canto), studiind la Colegiul Sévigné din Paris, era cea mai bună elevă din clasă. Alegând facultatea de Litere şi Filosofie a Sorbonei, tânăra dorea să obţină doctoratul la 20 de ani. Un vis neîmplinit, ca multe altele... Julia murea la 18 ani de tuberculoză, fiind înmormântată la cimitirul Bellu din Bucureşti. Savantul a construit castelul – templu de la Câmpina, între anii 1894-1896, considerându-se inspirat de sufletul fiicei sale defuncte. Două turnuri laterale, de piatră, flanchează turnul cel mare, domul sau templul propriu –zis. O uşă monumentală, decorată cu simboluri, devize şi blazon, străjuită de sfincşi feminini aşezaţi pe tronuri de piatră, reprezintă poarta templului. Prin ea se produce întâlnirea cu sacrul: accesul prin oglinzi paralele ce-ţi resfrâng chipul de o infinitate de ori, reculegerea în faţa Statuii lui Iisus.

Turnurile laterale adăpostesc spaţii profane, destinate primirii oaspeţilor, studiului, odihnei, dar şi... experienţelor spiritiste. Acestea se desfăşurau într-o cameră obscură, în jurul unui medium. O interesantă expoziţie aminteşte de preocupările lui B.P.Hasdeu în cercetarea comunicării cu morţii. Pentru că fiica îi fusese dăruită din dragostea pentru cealalată Iulie-soţia, castelul închinat celor două fiinţe a fost numit "Julia Hasdeu". Sărbătoarea celor două Iulii are loc în fiecare an, aici, în data de 2 iulie.


Date contact
B-dul. Carol I, nr 199
Tel/fax 0244.335.599,
e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
http://www.primariacampina.ro/grigorescu

MUZEUL MEMORIAL “NICOLAE GRIGORESCU”

Nicolae Grigorescu, marele nostru pictor, a trăit la Câmpina, cu întreruperi, încă din anul 1871, după afirmaţia doctorului C.I.Istrati. Către anul 1890 devine locuitor stabil al oraşului, stând cu chirie la diverşi proprietari. Prieten bun cu farmacistul Kessler, Grigorescu şi-a cumpărat, datorită acestuia, un loc de casă pe care a înălţat o construcţie în stil românesc, locuinţă şi atelier în acelaşi timp. Meşteri zidari au fost fraţii Irimia din Cornu. La Câmpina şi în împrejurimile sale, Nicolae Grigorescu descoperea colţuri mirifice de natură şi nenumărate surse de inspiraţie.

Personalităţi din ţară şi din străinătate au călcat pragul casei artistului: I.L.Caragiale, Al.Vlahuţă, Barbu Şt.Delavrancea, Nicolae Iorga, William Rite critic de artă eleveţian şi Angelo de Gubernatis, filolog italian.

Iată ce scria C.I.Istrati despre casa în care a locuit marele pictor: "De fapt a luat o căsuţă veche românească,- pe care a imortalizat-o pe o pânză şi în curte şi-a făcut un atelier bunişor, cu o odaie, din scânduri duble, umplute cu rumegătură de ferăstrău.[...] Casa sa? Un adevărat cuib de artist, un cuib drăguţ, vesel şi în plin soare. O grădină în dos şi acolo, în fund, o portiţă, în faţa a doi nuci maestoşi şi seculari, prin care artistul, nevăzut de nimeni, se strecura pe frumoasa câmpie şi pe colinele admirabile, pline de viaţă şi cu priveliştea încântătoare, ce duc la Voila. Pe acolo umbla el voios. Casa, nu numai că e nouă, dar e întreţinută şi aşezată cu un gust rar. Un adevărat muzeu, mai just o adevărată oglindă a sufletului celui ce o locuia. E situată la o întorsătură de drum, nu departe de a lui Hasdeu, pe veche şosea făcută de Bibescu după 1843, spre a merge la Braşov. Vederea de sus e admirabilă. Cerdacuri de jur împrejur, pe cari adesea se preumbla el în voie, către seară, înconjură o parte din catul de sus. Jos, atelierul. Fereastră mare la nord, uşă cu fereastră la miazăzi. Din el munţii se văd admirabil..."

A trăit în acea casă din anul 1904 până în 1907, când, în luna iulie închidea pentru totdeauna ochii, fiind purtat pe ultimul drum de un car cu boi; atât sicriul cât şi carul erau împodobiţi cu flori de câmp şi crenguţe de brad aduse de doctorul C.I.Istrati din parcul său. A fost înmormântat în cimitirul oraşului, într-un loc în care îşi va găsi liniştea de veci, mai târziu, şi fiul lui, Gheorghe.

Casa lui Grigorescu a fost distrusă în 1918, într-un incendiu, în timpul ocupaţiei germane. Abia în 1954, ea a fost refăcută după fotografii şi planuri vechi, graţie fiului, Gheorghe, căsătorit cu Ana, fata lui Alexandru Vlahuţă. Astăzi, acolo funcţionează Muzeul Memorial Nicolae Grigorescu.


Date contact
B-dul. Carol I, nr. 108
Tel.:0244.335.598
www.artmuseum.ro

CASA MUNICIPALA DE CULTURA GEO BOGZA

A fost înfiinţată de Sfatul popular al oraşului Câmpina în 1964 şi deţine cea mai mare sală de spectacole din judeţ (770 de locuri). Se remarcă printr-o activitate culturală complexă: spectacole de teatru, muzicale, divertisment, cercuri artistice şi tehnico-aplicative.

CASA TINERETULUI

Înfiinţată de Primăria Câmpina în 1982, Casa Tineretului reprezintă un complex format din sală de spectacole, sală de conferinţe, sală de expoziţii, hotel şi spaţii destinate învăţământului şi altor activităţi (sportive şi recreative). La Casa Tineretului funcţionează de asemenea un ştrand şi un teren de minifotbal.

BIBLIOTECA MUNICIPALA DR. C.I.ISTRATI

Fondată în anul 1949, Biblioteca Municipală « Dr. C.I. Istrati » este singura bibliotecă publică din Câmpina şi a doua ca importanţă în judeţul Prahova, având o colecţie de 67.306 de volume. Iniţiatorul acestei instituţii este chiar doctorul C.I.Istrati, care a fondat în 1906 prima bibliotecă publică la Câmpina. Clădirea în care funcţionează la ora actuală este fosta locuinţă de serviciu a directorilor de la Societatea de Petrol « Astra Română ». În 1998 Fundaţia E.E.I.S.T. din Anglia a înfiinţat Secţia de limbă engleză, singura din judeţ, dotată cu număr de 10.500 de volume.


Date contact
www.bmcampina.ro

BIBLIOTECA FRANCEZA

Funcţionează în cadrul Muzeului Memorial B.P. Hasdeu şi cuprinde 2600 de volume din diverse domenii (limbă şi literatură franceză, istorie, filosofie, geografie, ştiinţe, naturale, enciclopedii, dicţionare.) Acestea au fost donate în anul 2003 de către Cluburile Richelieu din Belgia.

BIBLIOTECA GRUPULUI SCOLAR PETROL CÂMPINA

Funcţionează din anul 1965 şi pune la dispoziţia cititorilor săi o colecţie de 49700 de volume.

Last modified on Marți, 18 Iunie 2013 16:01