|
În Câmpina, unde Nicolae Grigorescu si-a petrecut ultimii ani ai vietii, s-a ridicat, dupa schite si fotografii vechi, casa în care a stat artistul. Tipic româneasca în aspectul general, casa are dimensiuni umane, ca si opera artistului. Bustul artistului a fost realizat de Ion Vlad si a fost plasat în curte în anul 1955. |
| .............................................................................................................. |
|
„Autoportret” realizat în 1868. Chipul este interesul special în acest caz. Fundalul si celelalte accesorii ale personajului dispar. Lumina de pe chip, tineretea si vioiciunea spiritului sunt caracteristice pictorului, pe care el reuseste sa le redea în acest autoportret. |
| .............................................................................................................. |
|
„Ciobanas cu turma”, în care maniera impresionista de a reda peisajul se îmbina cu delicatetea si eleganta personajului, într-o sinteza tipica lui Grigorescu. |
| .............................................................................................................. |
|
Trecerea boilor prin vad este si ea un fapt cotidian al satului, dar devine în opera lui Grigorescu un motiv de frumusete si unicitate. |
| .............................................................................................................. |
|
Maria Danciu, cea care a stat lânga Grigorescu, sotia si modelul artistului. Frumusetea fizica si morala a personajului sunt redate prin tuse simple si sugestive. Lumina accentueaza moliciunea trasaturilor. |
| .............................................................................................................. |
|
„Pastorita stând” este una dintre temele preferate de artist. În atitudine relaxata, personajele sale cheama si linistea peisajului. Nici vântul nu se aude în lucrarile lui, cu atât mai putin stihiile naturii. Senin în viata si în opera, Grigorescu ne ofera si noua momente de liniste. |
| .............................................................................................................. |
|
Holul de intrare ne întâmpina cu culori calde si spatii intime. Soba taraneasca este vopsita în alb, ca orice soba din casele de la tara. Exoticul coltului de sub scara surprinde si te invita la contemplatie. |
| .............................................................................................................. |
|
Casa scarii adaposteste acest amalgam de forme si culori, aglomerare de materiale si tipuri diferite de a reflecta lumina. În coltul de sus se zaresc lucrari ale artistului, inundate de lumina. |
| .............................................................................................................. |
|
Obiecte orientale colectionate de Grigorescu în excursiile în Istanbul. Covoare decorative, arme, masuta si ladita încrustate, papucei, narghilea; acesta este „bazarul” strâns de artist într-un colt al casei sale. |
| .............................................................................................................. |
|
Cele trei obiecte de mari dimensiuni din imagine au puncte comune. Tabloul este ilustrarea coltului oriental al holului, covorul este parca redat în tabloul de deasupra, iar cel de sub scara pare a fi o replica la primele doua imagini amintite. Unitate în diversitate – iata sensul asezarii acestor trei obiecte în acest mod. |
| .............................................................................................................. |
|
Atelierul artistului este încaperea de cea mai mare dimensiune a casei. Tapiseria de pe perete este frantuzeasca si dateaza din secolul al XVII – lea. Mobilierul simplu este îmbogatit de pretiozitatea obiectelor din jur. |
| .............................................................................................................. |
|
O parte din simeza atelierului cuprinde portrete, peisaje, interioare si chiar „portretul” pensulelor artistului, obiecte învestite de acesta cu afectiune. |
| .............................................................................................................. |
|
Cadrul oglinzii pare a fi rama pentru un tablou de Grigorescu. Decorativitatea covorului si rama aurie a tabloului reflectat compun o compozitie originala si surprinzatoare. |
| .............................................................................................................. |
|
În atelier te opreste în loc prezenta sevaletului pe care se afla o lucrare neterminata „La izvor”. Una dintre ultimele lucrari ale artistului, ea ilustreaza o tema veche în pictura europeana. Sa ne gândim la „Izvorul” lui Ingres, în care aceeasi simbioza femeie-izvor era prezenta. |
| .............................................................................................................. |
|
Lucrarile de mici dimensiuni din ultimul plan al imaginii par timbre în clasorul timpului. Ramele acestora sunt tipice pentru tablourile lui Grigorescu. |
| .............................................................................................................. |
|
Biblioteca pictorului cuprinde opere din literatura universala si româneasca. Lucrarile din jur sunt în special portrete de oameni simpli (tarani si tigani) sau membri ai familiei artistului. |
| .............................................................................................................. |
|
Sufrageria astepta oaspeti de seama dintre prietenii lui Grigorescu: Al. Vlahuta, O. Goga, G. Cosbuc. „Carul cu boi” troneaza în acest spatiu primitor de la parterul casei. |
